Atîtea semne peste literele lumii
Ce ţi se pot necunoscut rosti,
Dar literele numai cuvinte pot îngemăna
şi într-o ordine firească.
Bietele litere, atît de necunoscute,
n-au voie într-o ordine obscură,
ci numai pier
de nu se înşiruiesc firesc.
Iar semnele se pun pe orişiunde,
Nu au nici o valoare, uneori.
Te poţi uita pe ele fără să le iei în seamă
trecînd şi revenind la ele
şi într-atîta libertate.
Doar literele, bietele litere
n-au voie şi nici vrere,
au numai ordinea impusă
de celelalte.
Pe cînd atîtea semne se adună,
întruchipate într-un gînd,
intrînd uneori printre litere.
Dar cad adeseori şi de atîtea ori
încît nu ajung literă.
Atîtea altele mai sunt,
dar literele sînt deplin condamnate
să se adune numai în lege
spre a fi cunoscute.
Atîta condamnare în necunoştinţă
Cu atît cît sunt cunoscute fiecare.
Bietele litere!
Fericitele semne!
Dar vai, e mult mai rău!
Bietele litere!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu