Şi-i plătită de atâţia ani,
Dar se vede că deloc nu-i pasă,
Eu îi sunt prieten, voi duşmani.
Preţ enorm plătiţi pe viaţa mea,
Încercaţi să mă loviţi din plin,
Nu vi-i teamă că s-ar întâmpla
Să muriţi chiar voi câte puţin?
Voi loviţi crezând c-aveţi putere,
Simt ce vreţi, dar nu vă mai parez,
Ştiu acum să trec peste durere,
De prostia voastră mă distrez.
Mi-aţi furat ce-aveam mai drag pe lume,
Şi loviţi crezând că mă loviţi,
Astăzi însă, jur pe al meu nume
C-o s-aveţi doar ceea ce-mi doriţi.
Mi-aţi dorit să-ndur singurătatea,
Mi-aţi dorit să n-am unde munci,
Chiar aţi vrut să-mi pierd şi libertatea,
Vă e teamă c-aş putea vorbi.
M-am privit murind, nu doar o dată,
S-a mai vrut să par că-s otrăvit,
Omorâţi cu mâna nepătată,
S-arătaţi că eu sunt un tâmpit.
Ca şi viermii m-aţi lovit în spate,
Din minciuni făcut-aţi fapt real,
Şi, deşi aveaţi şi voi păcate,
V-aţi luat exemplu ideal.
Îngerii au fost mereu cu mine,
Trei arhangheli m-au păzit mereu,
Îmi deschid azi drum şi va fi bine,
Drumul îmi e dat de Dumnezeu.
Voi reface chiar din temelie
Ceea ce prin voi s-a dărâmat,
Şi voi fi din nou o torţă vie,
Voi mereu trăi-ve-ţi în păcat.
Când mai toţi voi-vor a-nţelege,
Vine clipa unei mari schimbări,
Că există pentru toţi o lege
Cu răspunsul dat prin întrebări.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu