marți, 12 aprilie 2016

Rămânerea-n continuu

Prin înțelesuri de curând prezent,
Loredanei
Ai sǎ rǎmâi cu mine,
chiar de va fi sǎ pleci
Pe undeva prin lumea
ce ţi se pare mare,
În ţările mai calde,
sau, dimpotrivă, reci,
Sau cine ştie unde,
trecând mereu hotare.

Te voi găsi oriunde,
orice vei încerca,
Chiar de vei sta în umbră,
ascunsă prin pădure,
Chiar tu-mi vei da de veste,
în vis mă vei chema,
Ca nu cumva destinul,
ispitele, să-ţi fure.

Ai sǎ rǎmâi cu mine
chiar de va fi sǎ zbori,
Crezând că-ți ai oprelişti,
că viaţa e o cuşcă,
Credinţa mea în tine,
te va ochi şi-n nori,
Şi-ţi voi vedea venirea
ca glonţul tras din puşcă.

Te voi găsi chiar dacă
să te găsesc n-ai vrea,
Oriunde prin cotloane
te-ai ghemui hoţeşte,
Speranța-n împlinire
n-o vei putea uita,
Văzând că altă cale
nu ţi se potriveşte.

Ai să rămâi cu mine,
oricât te-ai tot gândi
La valurile mării
ca semne de furtună,
Că valurile vieţii
drum drept îţi vor clădi
Chiar dacă doar o clipă
o trecem împreună.

Şi te-aș zǎri oricâte
prenume ţi-ai schimba,
Oricâte mǎşti ți-ai pune,
nu mi te pot ascunde,
Potop de-ar fi să fie,
voi da de urma ta,
C-aşa-i mereu, de viaţă,
să te ascunzi n-ai unde.

Că printre adevăruri,
mai vine câte-o faptă
Ce parcă ne seduce,
spunându-ne ca-i bine,
Dar sufletul nu tace,
spune şi el, în şoaptă
Că în povestea vieţii
vei fi mereu cu mine...

Niciun comentariu: