vineri, 3 martie 2017

Spuse mereu spuse

Nu m-am ascuns, v-am spus să luaţi în seamă,
Când mă priviţi mereu de sus în jos,
Să fiţi cu-ngrijorare şi cu teamă,
Pot deveni un ins periculos.

V-am spus că vremea nu e simplă, ci complexă,
Că adevăru-i chiar tulburător,
Cultura nu-i ajunsă o anexă,
Nici intelectualul servitor.

V-am spus că-i necesară o schimbare
În fapte, cum-necum, dar mult în minţi,
Democraţia voastră în teroare
Nici pe nebuni nu-i face mai cuminţi.

V-am spus că nimănui nu o să placă
Ideea acceptării-n mod tacit,
Că de ajunge ţara prea săracă
N-o să vă fie somnul liniştit.

V-am spus să învăţaţi s-aveţi măsură,
Să-l înţelegeţi dualist pe Marx,
Să vă feriţi de-a crede în cenzură,
Că, în trecut, prin asta mulţi s-au ars.

V-am spus să luaţi mereu, mereu aminte,
La cei ce-i jos, nu doar la cei de sus,
Şi să-ncercaţi mereu s-aveţi în minte
Crucea pe care s-a jertfit Iisus.

V-am spus că nu se iartă dezertarea
Oricâte decoraţii veţi primi,
Dacă pătaţi chiar luptelor onoarea,
Temându-vă de următoarea zi.

V-am spus să nu vorbiţi de-o cucerire
Când îi blamaţi într-una pe poeţi,
Crezând c-aşa opriţi o răzvrătire
Ce ar schimba destinul multor vieţi.

V-am spus să nu pândiţi, zeloşi, din umbră
Să fiţi brigadieri, dar nu briganzi,
Să nu vă-ncredeţi, din pornire sumbră
În aroganţi şi trandavi doctoranzi.

V-am spus, nu spun acum în premieră,
Că de la Rai la Iad e drumul bun,
Că munţii nu au fost crescuţi în seră,
Nu decretaţi minciuna fapt comun.

V-am spus să luaţi aminte, ţineţi minte?
Că nu-i firesc să vreţi să fiţi absurzi,
Să scoateţi arma când vedeţi cuvinte,
Ca să se vadă că sunteţi şi surzi.

V-am spus, nu v-am ascuns, să fiţi cu teamă,
Că nu iau premii cei analfabeţi,
Chiar dacă singuri vă băgaţi în seamă
Atât puteţi şi doar aşa sunteţi.

Niciun comentariu: