ce-i deschidem după faptă,
Ca să ştim dacă e bine,
ca să ştim ce ne aşteaptă,
Hai să ne-ntrebăm ce suntem,
fără a rosti cuvinte,
Ca să ştim, de sunt rostite,
să fim cei de mai ‘nainte.
Hai să nu mai pierdem timpul
cu atâtea amănunte,
Că-i mai greu să mergi pe vale
decât a urca pe munte,
Hai să ne-aruncăm privirea
dinspre timpuri viitoare,
Ca să ştim de ce minciuna
timp de viaţă mare n-are.
Hai să nu mai facem zgomot
doar ca alţii să nu doarmă,
Ori, iubind prea mult arginţii,
să punem mâna pe armă,
Hai să fim, încă se poate,
cei ce ştiu să şi trăiască
Spre a-şi împlini destinul
ca, pe veci, să nemurească!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu