Marei Darie
Unde fugi, în care lume
timpului îi dai contur?
Complotez cu întrebarea,
să-mi dea voie să te fur,
Pun un pas spre încă-odată,
învăţând că mersu-i mers,
Spre aproape de departe,
de-a dreptul, prin Univers!
Timpul vine cu răspunsuri,
dar tot caută răspuns
Întrebării ce întreabă
dacă este îndeajuns,
Şi se vrea trecut cu grabă
din prezent în viitor,
Încercând să-şi rostuiască
rostul lui împlinitor.
Redescopăr adevărul
printre sensuri şi cuvinte
Chiar văzându-i doar conturul
e un tot care nu minte,
Înzidesc zorii de ziuă
lângă timpul care vine
Asteptând grăbita clipă
care ştiu că ne-aparţine.
Orişiunde ar fi să ducă,
drumul are doar un sens,
Comploteză cu răspunsul
dat de marele consens,
Care vine să ne-arate
că ni-i dat să fim surprinşi,
Ca să fim învingătorii,
niciodată cei învinşi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu