duminică, 10 ianuarie 2021

Risipiri de uz

Intermezzo in destin)
Tecând de la extreme la extreme,
Punând în seama unui gând alte idei,
Apar, de nicăieri, oricum probleme,
Chiar dacă sunt lipsite de temei.

În regăsiri, mereu, o întâmplare
Intră în rol fără concretul semn
Al celor ce ieșind la drumul mare
Se fac a fi, dar nu-s deloc, îndemn.

Dar dincolo de uz, ori de risipă,
Un intermezzo are rol firesc,
Redând trăirii, chiar când e de-o clipă,
Credința în realul omenesc.

Iar dacă toate par fără oprire,
Oricâte bariere sunt pe drum,
Consensualul vis de împlinire
Renaște din cenușe și din scrum.

Și nu există legi, și nici cutume,
Ce ar putea avea efect major
La-nstăpânirea peste-ntreaga lume
Al pasului de timp risipitor.

Când totul pare-a fi coincidență,
Suprapunând extremele din plin,
Tot ce înseamnă drept la existență
E relevat, de-a pururi, prin destin.

Niciun comentariu: