Doar se tece timpul, nu-i nimic schimbat,
Constatăm, fireşte, că nu-ţi este bine,
Că nici o minune nu s-a întâmplat...
Eşti mereu frumoasă, îţi aduc aminte,
Fără amănunte sânii ţi-i descriu,
Dintr-o întâmplare, ce îmi vine-n minte,
De la miezul nopţii, până-n zori, târziu.
Multe amănunte mie-mi sunt știute,
Chiar de ţi se pare că altfel va fi,
Şi că doar scenarii, fade, involute,
Pot fi, vieţii noastre, vise de o zi.
Contraziceri multe încă se pot naşte,
Despre adevărul ce ţi-l tot prevezi,
Sau câtă putere ai a recunoaşte
Că-ţi e greu în ceva astăzi să mai crezi.
Va veni şi clipa când o să se-ntâmple
Ceea ce prin versuri de mulţi ani ţi-am spus,
Când reapărea-vor florile la tâmple
Şi reînvăţa-vei să priveşti în sus...
Totul o să fie pe un prag de seară,
Şi vor fi de toate, fapte și idei,
Până ce-ncepe-a-vor zorii să apară,
Şi-n trăiri simţi-vei viaţa ca temei...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu