duminică, 23 februarie 2020

Temei de definire

Încă mai stau în cumpeni... Mă gândesc
La clipa ce acum e viitoare
Când fi-va dat, concret, să definesc
O veste ce e azi întâmplătoare.

Se vor afla, din zvonuri, din idei,
Reconturate zise amănunte,
Pe care mulți vor pune un temei,
Crezând că pot cumva să mă înfrunte.

În gând îmi vin, și uneori șuvoi,
Cuvinte ce vom ști că sunt rostite
De cei ce-or fi în dezacord cu noi,
Dorindu-ne mereu nereușite.

Consensul ce va fi real stindard
Va fi privit de unii cu uimire,
Numind firescul ca deplin hazard
Și, aventură, marea ta simțire.

În complicații spune-vor că sunt,
Și-n etichete numele-ți vor pune,
Niște lachei ai gândului mărunt
Ce prevesti-vor moartea ca minune.

Și tu, și eu, vom fi, privirii lor
Ceva ce nu se poate înțelege,
Un fel de absolut revoltător,
Încălcător de normă și de lege.

Mai peste tot, tocmite întrebări,
Vor creiona doar drumuri de pierzare
Voind a încerca determinări
Înspre desfrâu și pofte la-ntâmplare.

Vor trece toate ca un nor, ori fum,
Fără de gând, măcar, de împlinire,
Și-ntr-un firesc, de-a pururea, acum,
Vei fi un tot cu marea-ți dăruire.

Niciun comentariu: